Punct si de la capat

old-clock

Am şi eu o problemă. Bine poate am mai multe, dar am o problemă pe care nu pot să o scot la un capăt nicicum.  Am încercat să scriu pe blogul ăsta de mult timp. Am avut o tentativă de început, dar ghici ce? Nu am avut TIMP!

Şi acum?

A trecut liceul, a trecut a 12-a, ultimul clopotel, “World Citizenship”, bacul, admitere, primul concert Metallica, “vacanta” de vara, am plecat de acasa, am gasit camin, prima zi de facultate, a doua zi de facultate, primul curs, primul laborator, depresie, primul drum inapoi in “satul natal”, zambete menite sa ascunda adevaratele sentimente. S-a scurs atat de repede timpul si am lasat atat de multe lucruri nespuse. Nescrise.

Nu-mi place ca m-am nascut in secolul vitezei. As fii preferat sa ma integrez intr-o alta epoca. Asa ca in Pride and Prejudice.

—-

Povestea nu e scurta deloc. Sentimentele sunt mult prea profunde pentru a putea fii redate in cuvinte. Realizezi ca ai ranit in stanga si in dreapta, dar realizezi abia cand ignoranta te loveste din plin. Ignoranta ta!
Am crezut ca rupand o legatura, fiecare isi va gasi o cale mai buna. Am rupt exact nodul care nu trebuia dezlegat. Efect: nu am rezistat. Ma consideram puternica. ” Doar ca de data aceasta m-am autoizolat intr-o lume in care nu-mi gasesc locul. Normal! Nu regasesc in ea nimic din ce eram odata!” Lumea asta noua incearca sa ma schimbe; de ce m-a acceptat la inceput asa cum ERAM?! Eram atat de increzatoare in mine! Eram atat de multumita de persoana mea! Acum ma simt complexata, intr-un mediu in care nu ma pot integra in nici un fel. Am inceput sa intru in panica realizand ce am lasat in urma. Inceputul este mai greu. Partea cea mai grea a trecut! Trebuia doar sa-mi dau seama ca locul meu nu este aici (nu e vorba de un spatiu anume). Acum stiu si imi simt toate vechile obiceiuri ca pe niste pastilute care ma intregesc! Am sa fiu EU! “Eu si atat”.
Acum traiesc intr-un trecut pe care nu l-am acceptat la timp. Obisnuia sa spuna:” If you love someone, let him go. If he comes back he’s yours, if not he was never yours to lose”. M-ai lasat sa plec. Ma intorc. Mai esti?

“Feelings are not supposed to be logical. Dangerous is the man who has rationalized his emotions.“-David Borenstein –

Am reusit sa inteleg pe deplin numai dupa o serie de bobarnace peste cap. Intradevar, e periculos sa-ti pui sentimentele intr-o ordine rationala. E periculos pentru propriul tau suflet. Si acum degeaba incerc sa-mi pun iar ordine in ganduri. Am luat o decizie acum vreo saptamana: de acum voi face exact ce simt, nu ce gandesc! Mark Twain spunea de asemenea ca nu ar trebui sa iubim cu capul ci cu sufletul. As fii vrut sa pot fii omul care sa invete din vorbele si greselile altora!

Ma opresc aici. Am atat de multe de spus… dar oare mai are cine sa le asculte?

 

Advertisements

About Adina

motoare, munte, cai, verde, libertate, mare, lacramioare, salbatic, zbor, fotografie, cai, natura, concret, echilibru, teatru, floare de colt, folk, foc de tabara, oameni
This entry was posted in Poveste and tagged , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s