Crepuscul de gânduri

De-ar fi mijloace
Şi-ar fi putinţă
Cum m-aş mai face
După dorinţă!

Îmi zâmbeşte o lacrimă în colţul ochiului drept… o văd în ciobul de oglindă rezemat de peretele plin de muşchi tineri… alunecă şi se opinteşte în materialul rigid al pernei înghesuite sub capul de copil blond…

Dar n-am mijloace
Nici e putinţă
De a mă face
După dorinţă.

De-ar fi mijloace

-Nu crezi că ar fi cazul să încetezi cu toată smiorcăiala?
-Nu crezi că ar fi cazul ca măcar tu să ma susţi, să-mi fi prietenă aşa cum nimeni nu ştie? Să-mi înţelegi căderile pe care eu nu mi le mai pot explica, să ma ridici atunci când totul pare dărâmat în jurul meu? Să reclădesc ce alţii au dărâmat pentru mine? Măcar tu?!
-Vreau doar să te văd sclipind de fericire, inocentă, fără alte griji… doar o privire îţi era deajuns… eu nu te pot ajuta cu asta, doar el avea puterea asta… doar el o are…

Se refractă vise alb-negru, prin lacrimile rătăcite, din lumina crepusculului roşiatic… se refractă fericire înnăbuşită…

Mişeilor! Daţi-mi viaţa’napoi!!!

Zâmbesc a furtună… o furtună ce stă să iasă din mine…

Vouă vă zâmbesc! Nu ştiu şi nu ştiţi cum veţi regreta urmele de bocanci plini de mocirla neagra a vorbelor lăsate în sufletul meu, dar sigur veţi regreta!

Note to myself: Uneori nici prietenii imaginari nu ştiu să-ţi fie alături.

Betty!!!

Advertisements

About Adina

motoare, munte, cai, verde, libertate, mare, lacramioare, salbatic, zbor, fotografie, cai, natura, concret, echilibru, teatru, floare de colt, folk, foc de tabara, oameni
This entry was posted in My refuge, Poveste and tagged , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

2 Responses to Crepuscul de gânduri

  1. Roxana says:

    Ştii, uneori e cel mai bine să-ţi fii tu însăţi alături. Nici prietenii reali, nici cei imaginari nu ştiu cum să-ţi fie mereu acolo, doar tu ştii “secretul”.
    Lumea ta ţi-o creezi singură, tu decizi pentru tine. Eşti propria ta zeitate. :D

  2. l'enfant says:

    Dar daca tu nu-ţi mai aparţi? Dacă nu-mi aparţin, atunci…ce fac? Nu mai ştiu să-mi fiu alături…iar atunci când mi-am fost gândirea raţională nu a ajutat prea mult.
    Dar…mulţumesc!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s